CITEȘTI

Înturnericul dezvăluie adevăruri în Comedie Neagră...

Înturnericul dezvăluie adevăruri în Comedie Neagră de la Godot Cafe

Distribuie articolul:
Share

Spectacolul de teatru “Comedie Neagră” după Peter Shaffer cu Istvan Teglas în rolul principal are loc vineri, 17 ianuarie, ora 22:00 la Godot Café-Teatru, str. Blănari nr 14.  Comedie Neagră nu e doar un spectacol bulevardier de bună calitate. Cel puțin așa am privit eu reprezentația de joi seara (22 august, a.c.) de la Godot.

Dincolo de porția sănătoasă de râs cu care a plecat fiecare spectactor prezent la eveniment, piesa ne oferă una dintre dramele cu care se confruntă societatea contemporană: dificultatea de a comunica. Piesa, scrisă de britanicul Peter Shaffer în 1965, anticipează într-o oarecare măsură marea ruptură despre care vorbea sociologul american Francis Fukuyama: trecerea de la epoca industrială la era informațională aduce cu sine o izolare a individului față de societate.

Istvan Teglas_Comedie Neagr__

În piesa regizată de Cosmin Alexandru Purice, marea ruptură este reprezentată de interschimbul lumină-întuneric. Practic, câtă vreme pe scenă este lumină, din sală se va vedea întuneric. Când are loc pana de curent, spectatorii văd scena luminată. Această convenție ține spectatorul în priză pe toată durata spectacolului, creând situații la limita verosimilului.

Acțiunea piesei se petrece în apartamentul lui Brindsley Miller (excelent interpretat de Istvan Teglas) din Londra, într-o seară de duminică. Personajul, tânăr sculptor, încearcă să-și facă ordine în propria existență. Pentru aceasta, trebuie să impresioneze două persoane: pe tatăl logodnicei sale, colonelul Melkett (Marius Chivu) și pe cel mai bogat om din lume,  Georg Bamberger (Mădălin Mandin), mare amator de artă, căruia dorește să îi vândă o parte din lucrările sale. Pentru a avea un ambient favorabil, Brindsley și logodnica sa Carol Melkett (interpretată de Alina Popescu) schimbă mobilierul vechi cu cel al vecinului și prietenului Harold Gorringe (Mihai Smarandache, o prezență pitorească). Lucrurile iau o întorsătură neașteptată din cauza penei de curent și se precipită de-a dreptul o dată cu apariția a două personaje secundare: vecinul păgubit și fosta iubită a lui Brindsley, Clea. Aceasta din urmă, interpretată de Andreea Samson, este cea mai vie prezență din distribuția prezentată la Godot. Brindsley este nevoit să ducă înapoi mobila vecinului său.

Un alt personaj interesant, plin de clișee ce țin de biserică și tradiție, este Miss Furnival, interpretată de Ana Maria Lazăr. Personajul se raportează la învățămintele defunctului tată, fiind o permanentă sursă de umor involuntar.  Ana Maria Lazăr conturează personajul ce face legătura între abordarea bulevardieră și temele actuale (dificultatea comunicării, snobismul și retorica ieftină în ceea ce privește arta). Acesta ar fi unul dintre plusurile Comediei Negre în varianta de la Godot. Într-o oarecare măsură, Miss Furnival este personajul cu care am rezonat cel mai bine.

Mi-a plăcut foarte mult libertatea de mișcare pe care o acordă regizorul lui Marius Chivu, cel care îl întruchipează pe colonelul Melkett. Acesta este pus în situații limită de Brindsley, care se află în plin proces de mutare a mobilei vecinului. De aici se nasc situații și replici ușor deșănțate.

Din punctul meu de vedere, cea mai bine conturată scenă este cea în care așa-zisul milionar afişează o falsă erudiţie în materie de artă. Perorația lui este susținută la unison de celelalte personaje, creându-se un umor de limbaj extrem de atractiv pentru spectator. Finalul piesei aduce cu sine demascarea lui Bamberger, care nu este decât un funcționar de mentenanță pentru compania de electricitate. E momentul în care lumea se întoarce cu susul în jos. (Andrei Zbîrnea, Revista Semne Bune)

Comentarii

Mihaela Ion este manager cultural cu o experienţă de peste 17 ani în cadrul industriei creative şi culturale româneşti şi cu un doctorat în istorie. Pe lângă educaţia universitară dedicată istoriei artei, Mihaela s-a specializat în domeniul managementului cultural în Londra şi Paris prin bursele acordate acesteia, de către Fundaţia Gabriela Tudor şi Ministerul Culturii din Franţa. Este co-fondatoare a Revistei Atelierul (Asociaţia Atelierul de Creaţie) şi a proiectelor generate de această comunitate internaţională: "Creative Night Talks", "Noaptea albă a creatorilor şi designerilor de produs". Este evaluatoare independentă pentru diferiţi cofinanţatori publici. Curatoriază expoziţii în diferite galerii de artă şi spaţii de consum de artă, din România şi străinătate. Este International Board Member AICA (Asociaţia Internaţională a Criticilor de Artă) şi membră a departamentului de Digital Strategies a aceleiaşi asociaţii. https://mihaelaion.com/

ARTICOL RECOMANDAT

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Share