Despre târgurile handmade – partea a II-a

Distribuie articolul:
Share

Cum ne pregătim pentru un târg handmade?

Cred că acest aspect este cel mai important din tot acest subiect. Chiar dacă pot fi condiţii externe nefavorabile, organizare precară sau lipsă de promovare, pregătirea pentru un târg este vitală.

Cel mai important este timpul, să ne pregătim din timp, să organizăm totul până la ultimul detaliu, să realizăm un stand de care noi înşine am fi tentaţi. Recunosc, şi eu am participat la târguri de care am aflat în ultim moment şi am încercat să improvizez ceva pe ultima sută de metri, iar rezultatele au fost pe măsură.

Standul ar trebui să fie frumos organizat, atât cromatic cât şi funcţional. Îmi plac mult standurile ordonate, unde totul parcă spune o poveste – nici prea aglomerate, dar nici goale. Personal, mi se pare că multe produse arată bine pe şevalet, astfel fiind la un nivel vizibil foarte la îndemâna oricui este în trecere. Din păcate nu toate produsele se pot agăţa pe un şevalet. Am mai văzut o idee foarte interesantă, cu stand etajat: pe o masă puse diverse obiecte astfel să creeze ideea unor trepte, totul acoperit cu un material (de preferinţă catifea neagră) iar produsele aranjate frumos şi aerisit. Nici asta nu am făcut. Vă veţi întreba atunci, de ce dau sfaturi? Nu sunt sfaturi, sunt idei utile pe care îmi doresc să le aplic şi eu în viitor. Folosiţi suporturi pentru bijuterii. Ştiu că suporturile sunt scumpe, dar mai ştiu şi că se pot improviza sau realiza acasă, imaginaţie să fie.

Nu aglomeraţi standul cu multe produse similare – folosiţi produsele reprezentative care vor atrage atenţia și prezentaţi-le într-un mod avantajos. Iar dacă un client este interesat puteţi să-i prezentaţi alternative: acelaşi produs sau similar, în culori sau dimensiuni diferite.

Ştiu că de multe ori un panou plin de chestiuţe micuţe va atrage atenţia, dar este unul dintre lucrurile care nu-mi plac la un târg handmade (cu accent pe handmade). Handmade înseamnă unicitate şi originalitate. Ce unicitate are o pereche de cercei, sau douăzeci de perechi de cercei identici puşi unul lângă altu? Cu siguranţă vor atrage privirea, dar doar atât.

Materiale şi informaţii despre materiale: încercaţi să folosiţi pe cât posibil materiale de bună calitate şi fiţi sinceri în legătură cu ele. Testaţi-le înainte de vânzare (eu testez orice piesă) dacă se deteriorează asta e, nu o vând, dar prefer aşa decât să vând ceva ce se va rupe la prima purtare. Fi-ţi sinceri cu clientul legat de materialele folosite. Vorba aceea „minciuna are picioare scurte”. Dacă spuneţi că aţi folosit elemente metalice din argint şi a doua zi se vor oxida, acel client nu vă va mai căuta niciodată. Acelaşi lucru cu pietrele semipreţioase. Există pe piaţă multe aşa zise pietre semipreţioase şi mă gândesc câteodată ce bogaţi ar trebui să fim cu atâtea comori, dar multe nu sunt decât plastic sau acril, care tot un material plastic este, multe sunt sintetice sau poleite. Nu cred că este o ruşine să spuneţi că aţi folosit o mărgea acrilică pentru că arăta fantastic în bijuteria voastră, cred că este urât să spui că acea mărgea este semipreţioasă. Nu desconsideraţi inteligenţa cumpărătorului niciodată!

Atitudinea contează poate cel mai mult. În acest aspect recunosc, cumpărătorii sunt uneori dificili, nu ştiu niciodată cum să împac şi capra şi varza să-i abordezi, dar totuşi să nu fii insistent, nici să-i ignori şi să-i laşi să se uite şi atât. Aici am şi eu multe întrebări şi am de învăţat, dar cred că totul vine cu experienţa.

Marketing – un domeniu atât de vast, dar un târg handmade este nu în ultimul rând un prilej de promovare, de atragere de viitori clienţi, de prezentare a brandului. De aceea cum am zis şi mai sus nu mergeţi pe ideea că veţi vinde în acel moment 30 de produse şi atât. De cele mai multe ori comenzile pot apărea ulterior, dar asta doar dacă ai respectat câteva reguli de bun simţ. Tot legat de promovare, folosiţi cărţi de vizită, aşezate la vedere pe stand, care să conţină toate informaţiile necesare clientului pentru a vă contacta în viitor şi nu vă limitaţi la clasicele cărţi de vizită, bucăţele de hârtie. Cea mai chic idee în această privinţă mi s-au părut cărţile de vizită tip pergament.

De asemenea tot legat de marketing, sunt importante şi etichetele. O, da! Visez să am timp să mă pregătesc în privinţa aceasta, dar în viitor cu siguranţă. Etichete, dar nu simple cu nume şi atât, ci etichete care să conţină informaţii despre produs, material, modul de realizare (pe scurt) şi cel mai important modul de purtare şi întreţinere. Unele produse pot fi fragile, iar clientul trebuie informat legat de acest aspect.

Tot legat de pregătire și ambalaje, ambalaţi frumos produsele vândute. Acest aspect nu este evident decât doar după cumpărare, dar vă asigur că va crea un impact pozitiv. Va arăta consideraţie şi respect pentru client.

Când tragem linie: profit sau nu?

Acesta este un subiect fierbinte. Personal, am răspuns cu NU de multe ori. Din păcate acest aspect financiar nu poate fi controlat doar de vânzător. Organizatorii trebuie să înţeleagă şi să aprecieze corect taxele de participare. Vânzătorii trebuie să se pregătească din timp cu produse suficiente şi de bună calitate, astfel şi preţurile să poată fi pe măsură. Evident contează şi promovarea şi locaţia târgului. Degeaba ai îndeplinit tu toate condiţiile, dacă nu vine nimeni la târg. Aici revin la ideea din articolul precent, impresia oamenilor legată de târgurile handmade ar trebui schimbată şi organizarea lor la fel. Ar trebui să ne îndreptăm spre ideea de expoziţie de artă, nu tarabă de piaţă.

Şi totuşi profitul este un element decisiv. Până la urmă investiţia pentru a participa la un târg handmade este mult mai mare decât dacă ai fi creat ceva pe timp îndelungat. Mai ales la târgurile tematice, sezoniere, de Mărţişor şi Crăciun. Sunt multe pierderi, iar clienţii trebuie să ia în calcul că nu totul se poate vinde la 1 leu şi că acel artizan are şi alte investiţii şi pierderi în spate ce trebuiesc acoperite.

Impactul unui târg handmade

Poate cel mai important subiect din acest articol. Ce impact poate avea un târg handmade? Ok, am organizat un târg gen tarabă, ne-am prezentat pe măsură, am vândut sau nu. Dar după? Ce se întâmplă după un târg handmade? Ce impresie poate crea un târg handmade? Impresia mea generală este una proastă, să mă scuzaţi dar aşa văd eu lucrurile. Văd că oamenii consideră târgurile handmade drept o manifestaţie ieftină, de cele mai multe ori în stradă, cu lucruri ieftine şi fără valoare. Am remarcat că acelaşi produs se poate vinde online mai rapid decât la un târg, cu toate că nu a fost atins sau văzut pe viu. Dar asta se întâmplă foarte mult din cauza impresiei de tarabă.

De asemenea târgurile organizate precar, la care artizanii nu au fost preselectaţi, nu a fost filtrat ce este de calitate şi ce nu, au de asemenea un impact negativ asupra întregii lumi handmade. Poate mulţi dintre voi crează lucruri senzaţionale, la care au muncit poate şi zile, săptămâni întregi, dar oamenii au văzut o versiune de o calitate precară a produsului vostru şi automat îl vor asocia cu acea versiune slabă. Nu generalizez, există şi clienţi cunoscători, dar aceia sunt puţini, iar noi trebuie să câştigăm un public mult mai larg.

Un alt impact este cel al viitoarelor comenzi. Cum am spus mai sus, de cele mai multe ori comenzile apar după participarea la târg. Poate un client a venit nepregătit financiar sau te-a descoperit din întâmplare (cum din păcate se întamplă de multe ori), dar e interesat de produsele tale. Dacă vei avea o strategie minimă de marketing vei reuşi să-l câştigi drept client. Deci, o strategie pe termen lung este binevenită și recomandată.

Aștept cu drag părerile voastre și urmează săptămâna viitoare și partea a III-a a acestei serii. Prima parte o puteți găsi aici. Sper că acest articol vă va inspira și va ridica câteva întrebări sau genera niște răspunsuri.

Comentarii
No Responses
Share