CITEȘTI

Origami: artă contemporană din hârtie

Origami: artă contemporană din hârtie

Distribuie articolul:
Share

În timpul lockdownului din martie 2020 am descoperit întâmplător prezentarea TEDx a lui Peggy Oki. Fostă membră a unei echipe de skateboard și surferiță, Peggy povestea despre Origami Whales Project (Proiectul balenelor din origami). Proiectul dorea să atragă atenția asupra pescuitului comercial de balene. Prin participarea publicului ea își propusese să creeze o perdea din 30000 balene din origami. Prin proiectul ei de artă participativă, hârtia împăturită căpăta viață și forță.

Început în 2004, proiectul și-a atins scopul în 2007 când perdeaua a fost expusă ca parte a unei instalații la Alaska Center for the Performing Arts. Proiectul continuă până în ziua de azi, adăugând figurine prin contribuția publicului din toată lumea. Dincolo de natura artistică a proiectului, prezentarea lui Peggy mi-a arătat și că împăturirea unei figurine origami poate deveni o practică terapeutică și meditativă. După cum ea însăși subliniază „Allow things to unfold and you will find your purpose in life„.

Pe mine origami m-a purtat prin acele luni de izolare. Dintr-o împăturire în altă răsucire timpul a trecut și eu am învățat ceva nou despre mine: răbdarea. Peggy Oki a surprins foarte bine esența acestei arte: o practică la intersecția artei cu meșteșugul, o formă de meditație și artă a frumosului.

„Nici o altă formă de artă nu combină gradul mare de constrângere cu extravaganța formelor de expresie ca origamiul” scria Robert Lang, artist origami (New Expressions in Origami Art).

Foto: arhiva personala

În general se crede că origami a apărut în Japonia cu peste 1000 ani în urmă, cu rol ritualic. Cuvântul este compus din două cuvinte japoneze: a împături și hârtie. Însă este posibil ca arta împăturirii hârtiei să fi apărut înainte în China, unde fusese inventată hârtia. Primele dovezi certe despre origami sunt însă târzii, după anul 1600. Separat a apărut o tradiție origami și în Europa sub forma împăturirii șervetelor și ca jocuri pentru copii.

În ziua de azi origami a devenit popular și răspândit în toată lumea. De la bărcuțe și avioane pentru copii, la demonstrații matematice complexe precum cele 11 modele de cicade prezentate de fizicianul și artistul Robert Lang într-un clip pentru Wired care a strâns peste 4 milioane de vizualizări.

Foto: Cicadă, model de Robert Lang realizat de Gerwin Sturm (Flickr).

Extrem de interesante sunt și creațiile de artă abstractă origami. Spre exemplu, Erik Demaine și Martin Demaine ne propun sculpturi din hârtie și alte medii care se curbeaza spectaculos. Folosind dinamica naturală a unor hârtii circulare, sculpturile celor doi  sunt create pentru a se curba singure folosind gravitația (McArthur 2017, New Expressions in Origami Art). Văzându-le, putem înțelege de ce au ajuns în colecțiile marilor muzee ale lumii.

„Green Balance” (2011) de Erik Demaine și Martin Demaine. Courtesy: National Science Foundation.

Un alt exemplu este artistul israelian Ilan Garibi. Specializarea lui sunt teselațiile, un stil origami care prin plieri succesive transformă suprafața plată a hârtiei într-un mozaic din forme 3D. Garibi lucrează în hârtie, metal, lemn și creează instalații de artă pornind de la tehnicile origami.

 

Teselații creează și Cerc Pătrat, un pasionat de arta origami din România. După mulți ani lucrând în mediul digital, Luca Laurențiu a descoperit tehnica origami prin bucuria de a împături hârtia și a crea forme inspirate de natură. Teselația trifoi (clover tessellation), hortensie (hydrangea tessellation) sau hexagon (hexagon twist tessellation) sunt câteva dintre formele pe care le explorează.

 

Toți acești creatori ne arată că o simplă foaie de hârtie poate deveni obiect de artă. La intersecția naturii cu geometria, formele fascinează și bucură privitorul prin minimalism și eleganță.

Comentarii

Sunt arheolog și antropolog şi pentru 16 ani am spus povești despre oseminte umane și oamenii de știință care le studiază. M-au interesat practicile de expunere ale corpului uman şi felul în care culturile preistorice au relaționat cu corpurile strămoşilor. Studiile la Universitățile din București și Sheffield au fost urmate de stagii de cercetare la Universitățile Cambridge, Sheffield, Utica, București și Helsinki. Am fost cercetător la Institutul de Antropologie “Francisc I. Rainer” al Academiei Române şi am publicat volumul “Regi, sfinți şi anonimi. Cercetători și oseminte umane în arheologia din România” (Editura Cetatea de Scaun, 2019). Sunt pasionată de copaci, origami şi de lucruri meşteşugite cu drag de frumos şi care spun o poveste.

ARTICOL RECOMANDAT

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Share