Distribuie articolul:

De profesie ilustrator, Georgiana Chițac a avut în anul 2021 o inițiativă destul de neobișnuită, dar care a devenit unul dintre proiectele creative cele mai interesante ale ultimilor doi ani în țara noastră. Ea a decis să creeze o colecție de ilustrații închinată femeilor din București. Detaliile acestui proiect sunt captivante: câte o femeie pe zi, de-a lungul întregului an. Rezultatul? 365 de ilustrații, două expoziții și o colecție de printuri gata de vânzare.

Am stat de vorbă cu Georgiana Chițac pentru a afla detaliile unui proiect atât de inedit în peisajul creativ al Capitalei.

1. Despre Proiectul Les Dames de Bucarest. Ce este acest proiect? Cui se adresează?

La început, Les dames de Bucarest mi s-a adresat doar mie. Pe 1 ianuarie 2021, eram în mașină cu soțul meu – ne întorceam de la un revelion între prieteni, și i-am povestit despre planul meu de a mă angaja în acest demers artistic, care se va desfășura pe parcursul întregului an și care va consta în a desena zilnic câte o femeie întâlnită pe străzile bucureștene. El s-a strâmbat puțin și mi-a spus că nu crede că va stârni vreun interes. Am decis atunci să îl fac oricum, pentru mine. Pentru a-mi îmbunătăți abilitățile, pentru a adăuga mai multă spontaneitate lucrărilor mele, pentru a-mi dovedi că pot fi constantă și pentru a duce la capăt o idee mai veche, care stăruia de câțiva ani în mintea mea și care refuza să moară.

2. Sursa de inspirație și cât a durat de la idee până la forma finală?

Ideea mi-a venit în urmă cu câțiva ani, plimbându-mă prin parc și pe străzi cu fiul meu, pe atunci un bebeluș în cărucior. Dar nu eram în acel moment pregătită să duc ideea până la capăt, am făcut doar câteva desene, care ulterior nu mi-au mai plăcut. Am mai lăsat-o la clocit câțiva ani, timp în care am lucrat foarte mult, am progresat, ceea ce mi-a dat încrederea necesară că sunt în stare să realizez un proiect mai amplu. Totuși, forma finală, care presupunea realizarea a 365 de lucrări într-un an, am hotărât-o chiar în ziua în care l-am început, pe 1 ianuarie 2021.

3. Cum au fost alese doamnele – câte una pe zi, în funcție de atitudine, look? Chiar au fost fix 365 sau ai ales 365 din mai multe? Cât durează crearea unei astfel de ilustrații?

În cele mai multe zile făceam mai multe poze, după care alegeam una. Au fost și zile când am avut o singură poză și a trebuit să o desenez pe aceea, nu aveam de ales. Au fost și zile când am fost plecată din București și primeam poze de la membrii familiei. Iar in 4 zile n-am avut încotro și m-am inspirat din poze văzute pe Instagram. Alegerea doamnelor a fost mai mult o chestiune de instinct, aveam totuși în minte ideea de a arătă prin desenele mele diversitatea oamenilor din București.

Timpul de realizare varia în funcție de tehnica aleasă, de starea de spirit, la fel ca la orice altă lucrare grafică. Încercam totuși să nu depășesc 30 de minute, pentru că ceea ce îmi doream era mai multă spontaneitate în lucrările mele. Dar uneori surprinderea mișcării, a atitudinii, sunt lucruri destul de greu de realizat si nu merge așa de ușor pe cât ți-ai dori. La acest timp se mai adăuga și timpul necesar digitalizării și prelucrării imaginilor.

La final au fost chiar 365 de lucrări, chiar dacă sunt unele care nu mă mulțumesc 100%, nu le-am refăcut, le-am lăsat așa cum erau, le-am publicat, le-am arătat și celorlalți. Am vrut să vadă că uneori creația are suișurile și coborâșurile sale. Cred că e important să se observe evoluția, să se simtă dificultatea creației, pe care noi avem tendința să o ascundem de cele mai multe ori.

4. Cine sunt aceste doamne? Le-ai desenat din memorie sau pe loc? S-a întâmplat să te contacteze vreuna dintre acestea, recunoscându-se în ilustrațiile proiectului?

Doar prima este desenată din memorie. Pentru că era prea noapte ca să o mai pot surprinde în poză, mai ales din mersul mașinii. Pentru celelalte au existat poze, care au fost mai degrabă niște puncte de pornire, pentru că de cele mai multe ori personajul pe care îl desenam era foarte mic, sau foarte neclar. Și atunci completam cu memoria sau cu imaginația. Pe loc nu desenez niciodată. Am nevoie de protecția atelierului meu și de dezordinea din el pentru a crea. Au fost câteva doamne care s-au recunoscut, dar nu multe. Se pare că Bucureștiul e, într-adevăr, foarte mare!

5. Preferata ta?

O atașez aici.

6. A fost vreun moment de-a lungul acestui an în care să te gândești să renunți la el?

Desigur! Pentru că a fost foarte dificil, fiind realizat pe lângă tot ce aveam de lucru în mod normal. Iar în plus a fost un an în care s-au întâmplat multe pentru mine. Dar urăsc lucrurile neterminate și felul lor de a rămâne atârnate ca niște pietroaie deasupra capului meu. Așa că mă încăpățânez să le termin. Uneori plătesc destul de scump efortul, dar nu cred că pot fi altfel decât sunt.

7. Cum a fost primită expoziția? Ai primit multe comenzi de ilustrații înrămate?

Până acum au fost două expoziții – prima la Muzeul Brăilei Carol I, iar a doua la White Flat Gallery, în cadrul Bucharest Graphic Days. Următoarea va fi în mai 2023, la Muzeul de Artă din Constanța. Până acum toate au stârnit interes, ceea ce mă bucură foarte mult! Ilustrațiile originale le păstrez pentru a fi expuse, dar lucrările le vând sub formă de printuri. Acestea  redau cu atât de mare fidelitate originalele, încât e practic imposibil să faci diferența între ele. Iar hârtia e mult mai bună decât la originale, care de multe ori au fost  făcute pe ce apucam. Cred că oamenii apreciază atât emoția pe care o transmite desenul cât și această calitate a printului de artă făcut pe o hârtie și cu cerneluri special concepute pentru așa ceva, care e datat și numerotat, fiind vorba de ediții limitate, care vine însoțit de un certificat de originalitate. Comenzi au fost destul de multe si țin să le mulțumesc tuturor celor care au cumpărat, pentru că astfel fac posibilă existența mea ca artist plastic. Cred că ajută și faptul că acest proiect are un site dedicat – Les dames de Bucarest, unde cei interesați pot găsi detalii despre el și pot vedea întreaga galerie de imagini – toate cele 365 de doamne. Dar mi s-a spus adesea că pe viu arată mai bine, deci recomand oricui are ocazia să meargă la expoziții, atunci când vor mai fi.

8. Cine este Georgiana Chițac? Care sunt pasiunile ei și cum arată reușita în viață din punctul tău de vedere?

În momentul acesta sunt artist plastic (preponderent ilustrator), antreprenor (la Animini), scriitor (de cărți pentru copii) și curator (la Whiteflatgallery). Un pic cam multe, dar toate mă pasionează și îmi e teribil de greu să renunț la vreuna. De alte pasiuni în afara sferei mele de activități sincer nu prea mai am timp. Poate doar cititul, pe care încerc să îl strecor printre muncă și atribuții familiale.

Reușita nu știu exact cum arată, e cameleonică. Uneori ia forma unui mesaj de la cineva care îți apreciază munca, alteori e o comandă neașteptată, sau încrederea unui client nou de a-ți plăti integral în avans, alteori e bucuria de a câștiga un concurs sau de a vinde o lucrare. Sau poate fi chiar un interviu pe care ți-l solicită cineva.

9. Cât de greu este să fii creativ în România? Se poate trăi bine din creativitate?

Nu vreau să mă plâng, dar e destul de greu. Sunt sigură că sunt artiști care se descurcă mai bine decât mine, dar sunt sigură că sunt și mulți cărora le e încă mai greu decât mie. Peste tot talentul și munca ai nevoie și de o doză de noroc, și de o plasă de siguranță, și de încăpățânarea de a nu renunța. Rareori le poți avea pe toate, uneori ai doar curajul să te arunci cu capul înainte.

10. Planuri de viitor. Va continua proiectul doamnelor și în alte orașe, poate Constanța?

La modul ideal va exista un proiect similar într-o altă capitală europeană. Dar de la vise la realitate uneori pot trece ani, la fel cum s-a întâmplat și cu Les dames de Bucarest.

Imagini transmise de Georgiana Chița din arhiva personală.