Continuăm incursiunea despre evenimentele care vor avea loc la BATRA 2023, iar în cadrul acestui nou interviu am discutat cu Eleonora Dulău.
1. De ce (imp)act pentru tematica 2023 a BATRA?
Implicarea mea în BATRA a început în 2019, odată cu ediția ”viitorul/ acum” când ne întrebam unde suntem și încotro ne îndreptăm, profesional vorbind. În 2021, contextul pandemic ne-a redefinit prioritățile, valorile, nevoile și am ajuns, firesc, la tema “(.com)unitate”. Când am început să conturăm idei despre tema ediției BATRA 2023, aveam în gând o mulțime de întrebări despre impactul arhitecturii. Odată cu toate schimbările ultimilor anii (importanța comunităților, a spațiilor pe care le locuim, interacțiunile multidisciplinare), ne-am dorit să creăm o platformă de dialog, reflecție și acțiune asupra impactului ce-l are arhitectura în societate, în mediul construit și neconstruit, în cultură.
Eleonora Dulău, fotografie transmisă de BATRA
2. Cum aţi selectat juriul pentru BATRA 2023?
Am urmărit să avem un juriu cu personalități diverse, puternice, capabile să analizeze și să evalueze proiectele din concurs din poziția unor oameni cu experiențe profesionale foarte vaste. Arjan Dingste de la UNStudio a contribuit semnificativ la unele dintre cele emblematice proiecte internaționale ale biroului. Michal Cohen din Marea Britanie este o arhitectă cu o reputație excelentă în domeniul construcțiilor din educație, culturale, de agrement și rezidențiale. Vladimir Arsene, partener la Biroul de Arhitectură Westfourth Architecture, activează atât în România, cât și în SUA, fiind implicat în proiecte comerciale, academice, rezidențiale și culturale. Daniel Fugenschuh, președintele Ordinului Arhitecților din Austria, promovează implementarea soluțiilor de calitate pentru reutilizarea și refuncționalizarea mediului construit. Devenyi Sandor este o personalitate a arhitecturii din Ungaria prin dezvoltarea unui stil personal ce include elemente ale arhitecturii tradiționale. Marcel Smets este un urbanist belgian, cu o carieră universitară și editorială impresionantă, fiind cunoscut și prin implicarea în proiecte de reconversie a zonelor industriale.
De fapt, ce e mai interesant și important în acest demers de selecție e că membrii echipei BATRA îi cunosc personal pe arhitecții aleși în juriu. Au deci o relație construită prin diferite colaborări, jurizări sau conferințe.
Imagine de la ediţiile anterioare BATRA. Photo credit: BATRA
Imagine de la ediţiile anterioare BATRA. Photo credit: BATRA
3. Cum se integrează meseria de arhitect cu cea de organizator de evenimente de profil?
Începând cu 2018, odată cu implicarea personală în Ordinul Arhitectilor din România – filiala Transilvania, am înțeles că activitatea mea în această organizație nu poate fi doar una de simplă reprezentare, ci trebuie să fie una de acțiune și implicare. Mereu spun că OAR nu are o entitate superioară care ne va îndeplini solicitările, ci că stă în puterea fiecăruia de a face ceva, OAR suntem fiecare arhitect. Deși în organizarea BATRA am ajuns oarecum din întâmplare, pe parcurs am învățat și am descoperit că organizarea unui eveniment nu diferă esențial de munca de arhitect, de coordonarea unui proiect unde sunt mulți actori implicați.
Imagine de la ediţiile anterioare BATRA. Photo credit: BATRA
4. Care sunt tips& tricks pe care să pună accentul cei care se înscriu la BATRA?
Misiunea noastră, ca și organizator al acestei expoziții-concurs, este de a crea o platformă de promovare a profesiei, de promovare a celor mai importante proiecte ale ultimilor ani, dar și a celor mai reușite exemple de practică profesională, decise de un juriu competent. Participarea este deschisă și gratuită tuturor celor care respectă condițiile din regulament. Echipa de organizare își rezervă dreptul de a nu expune / înscrie în concurs lucrările care încalcă principii elementare de compoziție, etică profesională sau legislație în domeniul construcțiilor.
Participați cu acele proiecte ce vă reprezintă, în care credeți, în care ați experimentat și explorat materiale, tehnici noi sau neconvenționale, cu acele proiecte în care ați avut clienți mulțumiți sau clienți ce v-au ridicat mereu provocări noi, acele proiecte în care ați descoperit locuri noi, spații noi sau ați desenat spații ce transmit senzații puternice. Participați cu gândul că puteți câștiga premiul secțiunii, ca să fiți prezenți și văzuți în mediul profesional, să fiți aleși de următorul vostru client, participați ca să fim cu toții o voce de impact pentru publicul larg.
5. Cât de mult contează experienţa profesională pentru cei care se înscriu la BATRA?
Dacă ne referim la secțiunile principale, condiția de participare este apartenența la OAR și numărul de TNA (Tabloul Național al Arhitecților), ceea ce ne duce la o experiență practică de minim 2 ani. De-a lungul timpului am putut vedea câștigători sau nominalizați atât arhitecți cu experiență profesională vastă și proiecte mature, cât și arhitecți tineri, cu idei curajoase, nonconformiste.
Imagine de la ediţiile anterioare BATRA. Photo credit: BATRA
Imagine de la ediţiile anterioare BATRA. Photo credit: BATRA
6. Cu ce plecăm de la BATRA? Care sunt cuvintele cheie care definesc fiecare ediţie?
Cu ce plecăm noi ca organizatori sau participanții? Ca organizatori plecăm cu speranța că am transmis măcar o parte din mesajul dorit, că am avut satisfacții, că vom învăța din greșelile inerente. Cu ce ne dorim să plece participanții? Cu idei noi și inovative, conexiuni și relații în domeniu, experiențe culturale și sociale, dar și cu conștientizarea tematicii abordate. În același timp ne dorim ca publicul larg să aibă certitudinea că arhitecții sunt prezenți, activi și implicați în viața lor. Dezbatere, dialog, explorare, participare, comunitate.
7. Cum vedeţi statusul arhitecturii româneşti? Care sunt proiectele de arhitectură, proiecte de design de interior flagship din punctul dvs de vedere?
În ultimele decenii, arhitectura din România a devenit tot mai deschisă spre inovație și sustenabilitate, reflectând căutările și tendințele globale din domeniu. În același timp, există și provocări în ceea ce privește conservarea patrimoniului arhitectural, restaurarea clădirilor istorice și planificarea urbană sustenabilă. În general, proiectele flagship sunt proiecte emblematice sau reprezentative pentru un brand, companie sau organizație și sunt concepute pentru a reflecta și transmite identitatea, valorile și calitatea organizațională.
Imagine de la ediţiile anterioare BATRA. Photo credit: BATRA
8. Cum a fost momentul deschiderii propriului birou de arhitectură? Ce recomandări aveţi pentru cei care îşi propun să facă acest lucru, acum?
În 2007 am înființat, împreună cu fratele meu Octavian Ciotlăuș, biroul de arhitectura Estudio. Am avut “norocul” să prindem bine-cunoscuta criză din acei ani, aveam 2 clienți și din banii economisiți ne-am dotat biroul și am pornit în lungul drum al profesiei, învățând și experimentând în fiecare proiect câte ceva. Am început cu proiecte rezidențiale și amenajări de interior, iar acum, după 16 ani, suntem încă o echipă omogenă ce se implică atât în proiecte de urbanism, cât și de arhitectură rezidențială, comercială, office, design de interior și de produs.
Orice start poate fi greu. Le recomand celor la început să fie sinceri și onești în relațiile cu clienții, să-și dezvolte cunoștințele manageriale și de comunicare, să folosească toate resursele existente de finanțare și dezvoltare profesională continuă.
9. Revista Atelierul este axată pe industriile creative cu accent pe designul de produs, de autor, cum se integrează aceste produse într-o casă create după cerinţele beneficiarului?
Putem spune că proiectul unei case exprimă ideile și viziunea noastră a arhitecților, dar îl și descrie pe beneficiar în același timp, despre care vorbește la final în mod neechivoc. Credem că o casă trăită și locuită este un proiect reușit, iar în designul locuințelor proiectate de noi lăsăm mereu loc pentru a evolua această trăire a spațiului, de a adăuga ceva.
Imagine de la ediţiile anterioare BATRA. Photo credit: BATRA
Imagine de la ediţiile anterioare BATRA. Photo credit: BATRA
10. O casă cu decoraţiuni minimaliste sau una personalizată cu multe produse?
Dacă mă gandesc la preferințele mele personale, la filozofia mea de viață – de a simplifica cât mai mult totul – prefer câteva decorațiuni minimaliste. Dar în proiectarea și amenajarea unei case pentru un client, nefiind manieristă, adeptă unui anume stil, pot lucra în ambele ipoteze, conceptele trebuie să fie flexibile. Evident, așa cum am menționat și la întrebarea anterioară, aș păstra un spațiu pentru evoluția/adăugarea altor decorațiuni.
Photo credit: BATRA
Fără comentarii