Curioși ce se întâmplă în spatele unui eveniment care crește de la an la an? Și eu am fost destul de curioasă. Am decis să aflu direct de la Hot Lagoon, unul dintre târgurile cele mai inovatoare prin concept (și evoluție) dedicate tinerilor talentați din România. Este o poveste de succes construit de la o ediție la alta. Cum? Prin felul în care se adaptează cameleonic așteptărilor și provocărilor cu care se confruntă designerii de la noi – indiferent de sector – devenind pentru aceștia o mică gură de aer.
Am stat de vorbă cu Andrei Șendrea, fondatorul Hot Lagoon. M-am pomenit învăluită de un optimism și o încredere tare plăcute. Le veți simți și voi citindu-i răspunsurile de mai jos. Stați numai să vedeți cât de creative pot fi lucrurile atunci când ajuți tineri creativi să ia contact cu lumea, nu doar când ești tu însuți un artist în căutare de expunere eficientă!
Atenție! Pentru cei care întreabă ce este Hot Lagoon, iată mai degrabă ce NU este Hot Lagoon:
- Nu suntem un târg alternativ, cu toate că avem artiști care se încadrează în această zonă de public.
- Nu suntem nici un târg de galerii — deși avem artiști consacrați, care expun și se vând în târgurile de galerii. Acestea sunt două extreme ușor de identificat.
- Mai departe, nu suntem nici un târg de designeri — deși avem mulți designeri care participă constant.
- Cred că, spus cât mai simplu, ne ferim să ne inspirăm tocmai ca să stăm departe de etichetele publicului și să le permitem oamenilor să fie mereu uimiți de ceea ce găsesc la noi.
Povestea Hot Lagoon: când a apărut ideea, cum s-a cristalizat, cât de dificile au fost începuturile?
Hot Lagoon a apărut în 2017. Ideea târgului a venit din dorința de a umple un gol în universul cultural local și de a pune la dispoziție creatorilor locali un mijloc prin care să poată interacționa cu urmăritorii lor și să își valorifice produsele. Prima ediție a fost una foarte spontană, realizată la Rezidența Scena 9, iar participanții, la început, au fost majoritatea prieteni și apropiați.
Ce înseamnă în acest context Hot Lagoon? Obiectivul principal s-a schimbat vreun pic de-a lungul anilor?
Lagoon s-a născut ca un târg care își dorea să promoveze în mod exclusiv zona de print. De la graphic designeri, ilustratori, graficieni, artiști care produc print, până la ateliere de serigrafie, riso, fotografi care experimentează în zona de print.
Începutul fiind unul lent, artiștii nu produceau atât de constant lucrări noi, așa că, dintr-un punct, obiectele nu mai variau așa mult de la o ediție la alta. Prin urmare, am introdus, treptat, și oameni din alte medii creative. Acesta a fost unul dintre factorii care au ajustat traiectoria târgului.
Al doilea factor fiind faptul că, din 7 ani de târg până acum, în 2025, în primii 5 ani expozanții erau invitați și nu exista nicio formă de aplicare pentru oamenii cu care nu ne cunoșteam în mod direct. Iar din 2024 încoace, am deschis porțile larg și am început să anunțăm open call-uri. Cu ocazia acestor call-uri, am cunoscut o grămadă de creatori noi și ne-am dat seama cât de mulți oameni își doreau, de fapt, să participe și la care, fizic, era imposibil să ajungem.
Cert este că, din momentul în care au fost organizate open call-uri, târgul s-a diversificat extrem de tare, având acum, la fiecare ediție, creatori din toate mediile, precum Arhitectură, Ceramică, Modă, Bijuterie, Sculptură, Pictură, Editorial, Design de produs, pe lângă Ilustratori, Designeri Grafici, Graficieni etc.
Cât de căutată este arta realizată în România? Cum este ea reperată în afara României?
Din punctul nostru de vedere, arta este din ce în ce mai căutată în România și se produce pentru toate tipurile de cumpărători, lucru care este foarte favorabil și care accelerează, în rândul oamenilor obișnuiți, consumul de produs cultural. Cu siguranță, în ultimii ani, mai ales cu ajutorul internetului, foarte mulți artiști au început să fie căutați în afara țării, au început să producă, să fie expuși, să lucreze cu branduri din alte țări.
Pe lângă asta, mai sunt și galeriile locale care, multe dintre ele, fac o treabă foarte bună și reușesc să poziționeze creatori români pe piețele internaționale.
Dintre toate edițiile Hot Lagoon care a fost locația cea mai de succes din punct de vedere al participării expozanților și vizitatorilor?
Este foarte greu să punem mâna pe o anume ediție sau o anumită locație. Privit în ansamblu, dintr-un punct, fiecare nouă ediție este mai bună ca ultima, iar târgul se autodepășește de la o ediție la alta. Cât despre locații, fiecare creează un ambient special în felul ei și, peste tot, se concretizează un succes.
O caracteristică a noastră este că schimbăm locațiile aproape la fiecare ediție — lucru care este foarte dificil, pentru că aproape de fiecare dată trebuie să te adaptezi la niște nevoi și constrângeri noi. Dar asta a făcut ca târgul, până în acest punct, să adune un fanbase organic și foarte devotat, cu oameni din domenii și cu principii foarte diferite.
Noi, de la prima ediție până acum, am fost în locații foarte diferite. Însî toate au, mai mult sau mai puțin, un contact deja consolidat cu zona culturală. Am avut câteva ediții la Muzeul Național de Artă Contemporană, în spații de rezidență, galerii de artă, cluburi din București, spații de ateliere, în interiorul altor evenimente din industria creativă. Practic, la nivel macro, toate locațiile se interconectează social.
Ce metode de promovare a tinerilor designeri din România folosiți cu cel mai mare succes?
În primul rând, noi suntem un eveniment care are ca prim scop promovarea tinerilor din industria creativă. Participând la Hot Lagoon, ai la fiecare ediție ocazia să cunoști, în persoană, creatorii pe care îi urmărești de multă vreme pe internet sau creatori despre care afli pentru prima dată și începi să îi urmărești și să le cumperi produsele.
Pe lângă acest aspect, promovăm fiecare artist în zonele online, pentru ca publicul să poată accesa portofoliul artiștilor înainte de a veni fizic la eveniment. Totuși, cel mai mare succes în promovarea participanților rămâne, efectiv, participarea în cadrul târgului.
Personal, am impresia că industria ilustratorilor este printre cele mai vitregite în țara noastră. Am dreptate? Și care sunt explicațiile din spatele acestei situații. Ce s-ar putea face special pentru acești creativi?
La o primă privire, urmărind doar categoriile din vecinătate (grafica tradițională și designul grafic), da, probabil că ilustrația este cea mai comercială. Este, pentru mult timp, instrumentul cel mai accesibil al artistului grafic în colaborare cu mediile ușor de digerat de către societate.
Dar, la un nivel macro, privind industriile creative și culturale în ansamblu, precum Belle Arte (Arhitectură, Sculptură etc.) și, mai departe, Ceramica, Moda, Fotografia, din această perspectivă, ilustrația nu mai este neapărat un vârf de interes.
Însă, privind partea frumoasă a lucrurilor, Hot Lagoon este un promotor desăvârșit al industriei locale a ilustratorilor.
Cum este reperat Hot Lagoon în rândurile tinerilor creativi?
Din păcate, nu am cercetat sau chestionat în mod concret acest subiect, ca să venim cu păreri oficiale și fondate în realitate. Totuși, putem spune că tinerii reprezintă un pilon important în tipologiile noastre de vizitatori. Acest lucru nu ne poate duce decât la concluzia că facem bine ceea ce facem, iar aceștia ne apreciază.
Care sunt cele mai mari provocări din viața profesională a unui ilustrator tânăr?
Cred că provocările sunt, în primul rând, luptele interioare și, abia apoi, cele exterioare. Bătălia pe care o dai cu tine însăți ca să mergi pe un drum drept și să îți setezi o destinație cât mai clară, o țintă cât mai îndepărtată de urmat. Mai apoi, bătăliile cu viața reală: cu deadline-urile, cu feedback-urile clienților, cu mail-urile, cu bugetele, cu aspectele mai puțin plăcute ale vieții de creator, dar pe care nu le putem ignora.
„Proiectul vrea să atragă atenția asupra insularității în care se găsește, deseori, produsul de creație românesc în competiția cu mondializarea consumeristă și de serie globală” – practic ce se poate face pentru a depăși această situație?
Proiectul nu și-a pus niciodată, până în acest moment, probleme atât de abstracte. Cred că, până să ajungem să ne luptăm cu aceste concepte, avem creatori locali care produc conținut de calitate. Ei trebuie expuși publicului într-un mediu care facilitează o tranzacție cât mai ușoară și mai directă. Avem, mai apoi, alți artiști emergenți, de foarte mare valoare. Aceștia au nevoie să fie plasați acolo unde le este locul, pentru ca oamenii să îi cunoască, să le aprecieze și să le consume munca.
Surse de inspirație?
Nu am avut niciodată o sursă clară de inspirație. Cred că avem, mai degrabă, niște limite în care nu vrem să ajungem. Încercăm să ne păstrăm într-o zonă de mijloc, care să transforme Hot Lagoon într-un târg mai hibrid.
Planuri de viitor?
Perspectiva viitorului este să atragem câțiva sponsori și parteneri pentru a putea dezvolta platforma de evenimente. Astfel am putea oferi mai multe facilități participanților.
Un mesaj pentru tinerii creativi din România.
Trăim într-o lume în care se consumă extrem de rapid și suntem invadați de mirajul „imediatului”. Cred că tinerii care se dezvoltă în mediul creativ ar trebui să știe că, în acest domeniu, cu excepții rare, cel mai sigur și sănătos mod de a te dezvolta este organic. Adică prin practică constantă, prin exercițiu, prin activitate neîncetată și prin obiective cât mai înalte.
