Revoltă, atitudine, visare sau steampunk-ul la el acasă

Distribuie articolul:

Gabi, pe care o cunoașteți și prin creațiile ei Zephyr Designs, ne încântă și săptămâna aceasta cu un interviu frumos realizat și inspirațional cu Veronica, cea din spatele brandului FB Ronnie.

Lectură plăcută!

Despre Steampunk s-ar putea scrie multe, începând cu istorisirea apariţiei lui ca şi curent literar, trecând prin evoluţia sa către un anumit stil de viaţă şi atitudine, până la transformarea sa într-un adevărat crez.

Cea mai în măsură să ne poarte în lumea Steampunk-ului este Veronica, artist şi designer pentru care acest stil a devenit parte integrantă a vieţii. Ea ne vorbeşte despre ce înseamnă sa creezi şi să trăieşti în stil Stempunk.

1. De ce steampunk? Pe cât de nonconformiste pe atât de elegante şi vibrante, creaţiile tale toate par a spune o poveste. Cum ai ales acest stil?

Steampunk e o poveste şi un vis. Fiecare creaţie are o poveste şi de multe ori creaţiile le „văd” in vis. Apoi dimineaţa, la prima oră, iau o hârtie şi un creion şi desenez schiţa a ceea ce am visat. De multe ori numele şi odata cu el povestea creaţiei se desfaşoară în mintea mea în timp ce lucrez la respectiva piesă. Sau începe să se dezvolte atunci cand iau o anumita piesă în mâna şi îmi imaginez un produs finit.

Stilul steampunk îţi dă o libertate aparte – libertatea să improvizezi. Nu eşti constrâns de anumite tipare sau tehnici de lucru, cum sunt cei care lucrează cu mărgeluţe de nisip, spre exemplu. În plus, stilul acceptă inovaţii, materiale şi tehnici diferite. E ideal dacă iţi place să inovezi, să încerci combinaţii inedite sau materiale diverse.

2. Cine e Ronnie şi ce face când nu face steampunk?

Ronnie e Veronica şi e de profesie sociolog. Imediat după terminarea facultăţii m-am îndreptat spre domeniul resurselor umane, am rămas să lucrez în acest domeniu şi îmi place ceea ce fac. Îmi doresc să progresez şi să fiu mereu la curent cu toate noutăţile din acest domeniu.

În rest, lui Ronnie îi place lectura, plimbările, excursiile prin munţi, PC-ul şi Internet-ul şi singurul ei regret e că ziua are doar 24 de ore – atât de puţin pentru atît de multe activităţi dragi.

 3. Hobby, pasiune sau afacere? Ce reprezintă handmade-ul pentru tine?

Ceea ce a început ca un hobby şi ca o modalitate de umplere a timpului liber s-a transformat în pasiune și e pe cale să devină o afacere. Toamna aceasta mi-am propus împreună cu soţul meu să ne deschidem o afacere, o mică firmă care să aibă ca obiect de activitate producerea şi comercializarea de produse handmade. Deocamdată nu pot însă spune că aş dori sa renunţ la jobul meu. Cu timpul, însa, cine ştie? Îmi place ideea de a ne face un trai din meşteşugul mâinilor noastre, mai ales de când am reuşit să îl atrag şi pe soţul meu, Ştefan, în această pasiune.

4. Ce te inspiră? Cum s-au născut lucrări precum „Transfiguration”, omuleţii „Oxygen Punks”, „Cleopatra” sau „Alchemy”?

Totul din jur mă inspiră. Lectură, filme, fotografii, natura, alte creaţii văzute la târguri sau pe Internet sau chiar câte un obiect, un accesoriu pe care îl iau în mână şi îmi imaginez ce piesă aş putea crea cu ajutorul lui. Braţara „Transfiguration” e de fapt confecţionată de soţul meu, Ştefan (Camell WireWorks). Omuleţii din fimo „Oxygen Punks” au luat naştere ca urmare a dorinţei de a oferi un cadou special unei persoane speciale de pe forumul CDB.
Setul „Cleopatra” e de fapt o încercare de reproducere după setul „Alchemy„, încercare scăpată complet de sub control şi al cărei rezultat e complet diferit faţă de model. O clientă şi-a dorit ceva asemănător însă ceea ce a ieşit i-a plăcut teribil.

Setul „Alchemy” a luat naştere în momentul în care ţineam în mână margeluţele din chihlimbar (imitaţie) din care e confecţionat şi mi-a venit în minte arta magică care e alchimia. Unele produse se nasc pur şi simplu din nimic. La altele mă gândesc în funcţie de o temă – creaţii participante la concursuri. Mi se întampla să schiţez bijuterii în tramvai, în drum spre casă de la birou.

5. Care consideri că este creaţia ta cea mai reusită? Este vreuna de care iţi e drag în mod special?

Ultima creaţie e întotdeauna favorita mea. Aproape de fiecare dată când termin o bijuterie îmi spun ‘Asta o ţin pentru mine’. Însa, în momentul în care am creat alta situaţia se schimbă şi am o nouă favorită. Iubesc în mod special brăţările late din piele, dantelă şi multe elemente de decorare – cum e „Taxidermy” – dar şi colierele cu elemente inedite, antique – cum e „Key to my Heart„. În ultima vreme am lucrat mult şi cu lemnul şi aici am ca favorite – „Verne gf-139c„, „The Guardian” şi „Utopian Dream„.

6. Cum arată atelierul tău şi care e modul tău de lucru? Sunt designeri care nu lasă un proiect din mână până nu-l finalizează, în timp ce alţii luptă pe mai multe fronturi de-odată. Tu cum îţi ții – sau nu – în frâu pofta de a crea?

Atelierul meu se află într-un colţisor de balcon, la etajul 1, plin de lumină şi vizavi de multă verdeaţă. Am amenajat un mic birou, o etajeră, spaţiu de depozitare şi mi-am pus toate uneltele şi materialele la îndemână.

Cât despre lucrul propriu zis am momente şi momente. Uneori încep şapte lucruri de-odată şi muncesc la ele în paralel. Alteori mă consum până la epuizare cu un singur proiect mai ambiţios pe care nu îl las din mână până nu e finalizat. Se poate să nu muncesc la nimic timp de o săptămână (în care citesc, mă plimb, mă joc la calculator, gătesc etc.) şi apoi să mă aşez la masa de lucru şi în două zile să lucrez cât pentru o săptămână întreagă.

Am observat că nu se poate cu forţa. Dacă forţez ceva nu îmi place rezultatul final. De aceea îmi displace destul de mult să iau comenzi cu termene limită foarte mici. Îmi place să lucrez relaxat, să visez, să încerc diverse combinaţii până îmi iese produsul finit.

7. Cum ţi-ai caracteriza propriile creaţii şi stilul? Care ar fi cuvântul care ar cuprinde, mai bine decât altele, întreaga esenţă a lucrărilor tale?

M-am temut de această întrebare pentru că nu ştiu să ofer un răspuns la ea. Cred ca aici cei mai în măsură să răspundă sunt cumpărătorii, cei care îmi poartă creaţiile. Sau cei care la admiră şi le laudă.

Stilul meu are multe de-a face cu independenţa, cu răzvrătirea, cu visul şi cu povestea. Improvizez în viaţă aşa cum improvizez în bijuterii. Adaug condimente la mâncare şi încerc combinaţii inedite când gătesc, dar şi când mărgelesc. Cuvântul potrivit ar fi ‘Imaginează-ţi!’. Cum ar fi dacă… am putea călători în timp, am putea cunoaşte locuri abia visate, am putea preschimba plumbul în aur sau am captura un curcubeu într-un medalion, dacă am întâlni personajul din cartea favorită, dacă am putea zbura?

8. Ca şi artizan destul de perfecţionist, după cum am observat prin lecturarea articolelor de pe blogul tău, cum apreciezi evoluţia fenomenului handmade, atât raportat la calitatea lucrărilor altor artişti, cât şi la feedback-ul clienţilor.

Despre fenomenul handmade în general am mai scris pe blogul personal. Consider că începe să prindă contur în România, că deja avem adevaraţi artişti cu care ne putem mândri, că e într-o continuă evoluţie spre bine. Sigur, suntem la început, dar sunt convinsă că avem un viitor. Eu cred că depinde mai ales de noi, creatorii de handmade, să promovăm acest curent şi să îl facem să evolueze spre bine. Ţine de noi să educăm un public care să guste produsele handmade şi să le aprecieze. Cred că putem face această educare a publicului prin continua noastră autoperfecţionare. Firește, la început fiecare înşirăm două mărgele şi obţinem un cercel, însă e important să nu rămânem la această fază. Cu cât noi înşine vom acorda o mai mare importanţă alegerii materialelor, calităţii produselor, unicităţii designului, promovării etc. cu atât vom începe să avem un public mai interesat şi mai avizat.

9. Unde îţi putem admira „live” produsele?

Live, deocamdată, doar pe la târguri şi expoziţii. Luna aceasta, de exemplu, mă voi găsi la festivalul „I Made This!” – ediţia specială „Elefant”, în al doilea şi al treilea weekend al lunii. Deoarece jobul îmi ocupă destul de mult timp nu pot participa la târguri din afara Aradului, deşi mi-aş dori acest lucru. Pe internet mă găsiţi tot timpul pe blog, Facebook sau magazinul de pe Breslo.

Mulţumesc frumos pentru oportunitatea de a mă prezenta şi de a-mi prezenta lucrările.

Comentarii
5 Comments