Joi seară am profitat de invitația pe care a primit-o Revista Atelierul la conferința susținută de maestrul Fabrizio Acquafresca, prezent în București pentru un workshop de chasing and repousse, l’arte dello sbalzo e del cesello (tradusă prin atât de neutrul termen de „metaloplastie” în română), organizat de Assamblage – Școala de bijuterie contemporană la Institutul Italian de Cultură.
Evenimentul a marcat încheierea atelierului de patru zile, care i-a inițiat pe participanți în tehnica chasing and repousse, și a reprezentat o ocazie pentru public să cunoască povestea maestrului și a artei sale, dar și să vadă lucrările „ucenicilor” și să asiste la acordarea diplomelor (una din partea Assamblage, alta din partea artizanului italian.
Afișul oficial al conferinței
Mi s-a părut impresionant faptul că Fabrizio Acquafresca reprezintă a șaptesprezecea generație dintr-o familie recunoscută pentru tehnicile minuțioase de prelucrare a metalului, deci cu o istorie (documentată) de patru sute de ani în spate. Nu știu cum s-au adaptat acestui destin toate generațiile trecute, dar mi se pare uimitor că, într-o lume modernă, plină de posibilități de carieră și de oportunități artistice, un om care a intrat în atelier la vârsta de 13 ani mai mult împins de familie să fie atât de pasionat de munca pe care o face, atât de bun în meseria sa și să nu se lase copleșit de povara tradiției (chiar dacă este conștient de ea). Lucrul în care maestrul (titlu dobândit, nu moștenit!) manifestă tot atâta pasiune ca în arta sa este predarea, transmiterea meseriei sale generației următoare de artizani și artiști.
Imagine cu maestrul la lucru (după cum spunea el însuși, este una din fotografiile lui preferate, fiind ilustrativă pentru munca sa). Preluată de pe site-ul artistului.
Bineînțeles, la acest nivel, nu ar trebui să ni se pară surprinzător cât de pasionat de arta sa este un om, și totuși nu poți să nu fii impresionat (în același timp, copleșit și motivat să găsești și pentru tine așa ceva). Probabil că bariera lingvistică și emoțiile de a vorbi în fața unui public numeros și într-un cadru oficial au făcut să se dilueze puțin această pasiune, dar ea a devenit evidentă în discuțiile de după conferința propriu-zisă, care de cele mai multe ori sunt mai interesante.
Imagine de după conferință, preluată de pe pagina de Facebook a Assamblage
Mulțumim Assamblage pentru invitație, dar mai ales pentru prilejurile pe care le oferă designerilor și viitorilor creatori români de a avea la ei acasă workshopuri interesante, de a se forma, informa și de a crește artistic. Sperăm să-i vedem pe cât mai mulți prezenți pe piața națională și internațională și, de ce nu, în paginile revistei noastre.
Fără comentarii