Când am descoperit Micul Haos nu am putut să nu mă minunez la personajele originale și pline de viață pe care le creează Maria Mandea, cea care se află în spatele brandului, dar și la imaginația fără limite pe care pare că o deține. Am invitat-o pe Maria să ne inspire cu povestea ei și a Micului Haos într-un interviu despre cum a început să creeze obiecte și experiențe de joacă, despre colaborarea cu Domestika, despre inspirație și recomandări pentru cei ce vor să aleagă drumul ei.
1. Cu siguranță mulți dintre cititorii noștri te cunosc deja, dar pentru cei care nu au avut încă ocazia, ne poți povesti cum ai început să creezi obiecte și experiențe de joacă?
Din joacă. Cred că orice copil își creează propriile jocuri și jucării așa că nici eu n-am făcut excepție. Am lucrat apoi destul de mult ca să regăsesc fracțiuni din cum gândeam atunci. Și încă încerc să descopăr asta. Dar un moment important ar fi când m-am decis că asta aș vrea să fac, pe la 16 ani. Atunci am început să învăț să desenez. Un altul ar fi când am găsit o poză alb negru cu un personaj făcut de mama cu ani în urmă și am rugat-o să-mi arate cum se face. Și alte momente importante au urmat cu fiecare obiect și experiență create. Între timp am făcut o facultate de design și un doctorat în designul pentru joacă. Fac personaje și jucării la Micul Haos, dar și jocuri la Super:Serios, jocuri care de multe ori sunt foarte mari încât jucătorii devin parte din joc. Se pot juca de obicei în muzee și galerii pentru că jocul este o formă de artă contemporană. Și de curând am început să predau design pentru jocuri la masteratul de Art of Game Design de la UNATC, pe care vi-l recomand.
Personaje realizate pe comandă personalizată pentru Sînziana Iacob
2. Un exerciţiu de imaginaţie: Cum ar arăta viaţa ta acum dacă nu ai fi ales să urmezi calea artistică/dacă nu ai fi activat într-un domeniu creativ?
Mult mai stabilă din punct de vedere material, asta e sigur, haha. Acum serios, cred că aș fi lucrat în programare sau matematică. Cu cât mai abstracte și mai puțin aplicate în realitate, cu atât și aceste domenii sunt de fapt foarte artistice. Sau așa le văd eu. Și aveam înclinație în direcția asta, poate că mi-ar fi fost mai ușor.
3. Crezi că artiștii ar trebui să aibă un mentor sau un îndrumător? Ai artişti pe care îi urmăreşti, care reprezintă un model pentru tine?
Nu cred în ideea că există un singur mentor. Dar cred că învățăm tot timpul unii de la alții. Poate că cel mai bun mentor e curiozitatea. Sau o formă de deschidere, de posibilitate de învățare din tot ceea ce este împrejur. Urmăresc destul de mulți artiști contemporani, mai mult decât modele, sunt oameni alături de care cresc. Sunt prieteni de la care învăț, indiferent de vârstă. Dar dacă ar fi să numesc o artistă pe care o apreciez foarte mult, ar fi Niki de Saint Phalle pentru sculpturile ei care tratează corpul și mișcare atât jucăuș cât și serios.
„Dreamers” – Păpuși moi create de Micul Haos
4. Imaginația ta pare că nu are limite. Ai avut și momente când ai simţit că stagnezi? Cum faci să ai energia/starea de lucru, cum depăşeşti momentul?
Bineînțeles. Am să trec prin clișeul cu “pofta vine mâncând” și am să zic că și perioadele de stagnare au farmecul lor. Atunci am timp să reiau idei mai vechi pe care le-am ignorat pentru că aveam altceva la care lucram. E nevoie totuși de un pic de pregătire: am mereu un carnețel cu mine. Sau telefonul cu aplicația de note. Încerc să notez cât mai multe din idei, atunci când vin. Câteodată vin în cele mai neplăcute situații (spălatul vaselor, la tine mă gândesc), însă de multe ori reușesc să le arhivez. Și când am un moment mai lipsit de inspirație, apelez la sacul propriu de idei. Le mai dau și altora, în speranța că vor deveni realitate mai curând decât atunci când voi avea eu timp de ele.
5. Poţi să ne dai câteva detalii din procesul tău creativ, ce te inspiră și cum alegi ideea care va fi implementată?
Nu o aleg eu, las ideea să aleagă. Sau las mâna să deseneze dacă fac o schiță. Procesul creativ este unul liber, în care orice este posibil. Abia apoi vine o analiză a ceea ce am făcut deja pentru a putea porni din nou într-o altă căutare. De data asta știu fie că ceea ce am făcut deja este în direcția în care vreau să ajung, fie știu că a fost o greșeală și încerc în alt mod. E mai mult un joc de descoperire a personajului pe care poate că îl am deja în minte, dar încă nu reușesc să-l văd. E un joc cu materiale, cu culori și cu forme, dar și cu atitudini și posibilități de exprimare.
Softies create de Micul Haos
6. Ce ne poţi spune despre proiectele la care lucrezi acum?
Acum lucrez la câteva animații scurte. Unele pentru clienți, altele pentru mine. Pentru personajele pe care le fac, animația e un pas care vine natural. Chiar dacă durează foarte mult, îmi place și procesul și mai ales rezultatul, când apeși play și încep să se miște pe ecran personajele pe care mai devreme le țineai în mână. Și sper să continui în direcția asta și să o dezvolt.
Proiect stop-motion – „Eviction Notice”
7. Ai un curs de creare jucării pentru începători – Soft Toy Creation for Beginners pe platforma de învățare Domestika. Cum a fost experiența aceasta pentru tine?
Mi-a plăcut mult. A crea un curs presupune a găsi structura procesului propriu. Au fost câteva luni bune de lucru intens pentru a pregăti cel mai bun mod de a introduce oameni fără experiență anterioară în modul ăsta de lucru. Îmi place mult să văd experimentele celor care au urmat cursul și l-au și pus în practică. Sunt multe idei la care eu nici nu m-aș fi gândit, ceea ce mă bucură. Cred că pentru mulți cursul este o bază pentru descoperiri viitoare, nu doar o rețetă de făcut păpuși (deși într-un fel este și asta, ai ingrediente și tot ce-ți trebuie). Iar echipa cu care am lucrat a fost minunată. Chiar dacă acolo mă vedeți doar pe mine explicând, sunt mulți oameni care au muncit pentru a face cursul o realitate.
Micul Haos X Domestika – cursul de creare jucării pentru începători – Soft Toy Creation for Beginners, foto Irene Serrat, Domestika
8. Cum arată atelierul tău?
Atelierul meu arată diferit în fiecare zi. Asta nu numai pentru că mereu lucrez la proiecte diverse, de la păpuși, la jocuri, la scenografie sau animație. Ci pentru că spațiul atelierului este unul comun, pe care îl împart cu colegele mele de la Știrbei47: Diana Păun, fotografă, și Dana Pârvulescu și Iselin Huluba, curatoare. În spațiul nostru se întâmplă multe, de la workshopuri la evenimente și expoziții. A împărți presupune să poți să te adaptezi mereu, dar și recompensa e pe măsură, lucrezi cu prietenii, vezi lucruri și procese de lucru foarte diverse și mereu este câte ceva nou.
Maria în atelierul în care lucrează la proiecte diverse, de la păpuși, la jocuri, la scenografie sau animație pentru Micul Haos
9. Cum îți alegi materialele când lucrezi? Ai materiale cu care preferi să lucrezi? Care sunt ele și ce te face să le preferi?
Întotdeuna prefer materiale accesibile. Pastă de modelat destinată copiilor, bandă adezivă colorată, materiale găsite. Îmi plac materialele care nu sunt prețioase, dar care pot deveni prin formă, culoare, poveste.
Folosesc materiale foarte diverse: textile, sârmă, lut polimeric, lână netoarsă, fire de mătase etc. În timp am realizat că unele sunt mai potrivite pentru anumite situații. Spre exemplu, folosesc materiale mai grele în partea de jos și mai ușoare în parte de sus pentru a menține centrul de greutate cât mai jos (util la animație sau pentru când personajul pozează).
Haine create special pentru personajele Micul Haos
Detalii realizate manual din lut polimeric pentru personajele Micul Haos
10. Cum arată clientul ideal pentru tine?
Nu știu cum arată, dar probabil am putea fi prieteni. De multe ori am avut impresia asta cu oamenii care au cumpărat personaje. Cred că ceea ce fac necesită un anumit tip de umor și de sensibilitate așa că nu știu dacă sunt așa mult clienți, cât oameni care împărtășesc valori și idei comune.
Personaje realizate pe comandă personalizată pentru Skizzo Skills și familia lui
Personaje create pentru o comandă personalizată
11. Ce recomandări ai pentru cineva care dorește să îşi înceapă activitatea în domeniul creativ ales de tine? Care sunt provocările întâlnite și cum le-ai depășit?
Să înceapă cât mai repede, asta ar fi prima recomandare. Apoi, să se și gândească la ce face, haha. Dar în ordinea asta. Vreau să zic că putem noi să ne facem super planuri dar până nu le vedem (chiar și doar un pic) realizate, nu reușim să ne dăm seama cum ar trebui făcute sau chiar dacă ne plac așa mult sau ne place doar ideea de a le face. Deci dacă cineva vrea să facă personaje și păpuși, sfatul meu este să înceapă chiar acum, cu ce are la îndemână. O sârmă din debara, un tricou vechi, niște pastă modelatoare împrumutată de la copil.
Sau poate să vină la un curs Vitamina P3, de făcut păpuși. Dar cum în viitorul apropiat nu pare că se ivește timp de a mai face unul, vă recomand să începeți cu cel de pe Domestika. E distractiv, în ritmul tău și nu trebuie să te deplasezi prea departe.
Curs Vitamina P3 de creare păpuși împreună cu Micul Haos
12. Care sunt produsele cele mai reprezentative pentru micul Haos?
Personajele pe schelet de sârmă. Pot fi folosite pentru animație stop-motion, deci dintr-o dată pot deveni vii. Dar și în fotografii au ceva care le face într-un fel vii. Unele sunt din imaginație sau inspirate de oameni de pe stradă. Altele sunt realizare pe comandă. Dar întotdeauna, au ceva ce te face să ți le poți imagina undeva și în lume. Interacționează cu ceea ce e în jur sau au o atitudine, nu sunt niciodată indiferente – poate că asta e?
Personaj pe schelet de sârmă
Personaj pe schelet de sârmă în lume
13. Unde găsim creaţiile tale imaginative?
Pe site, cel mai ușor: www.miculhaos.com Aici e informația structurată și poți să găsești informațiile în cazul în care îți dorești și tu un personaj, jucării care pot fi descărcate ca să le faci acasă, arhiva cu toate de până acum și linkuri către cursuri sau proiecte.
Și pe instagram, pentru toate noutățile, proiecte la care lucrez și pentru procesul de lucru.
Fotografiile interviului sunt trimise de Maria Mandea, din arhiva personală.
Fără comentarii