CITEȘTI

Diana Diaconu de la Thea’s Tree se destăinui...

Diana Diaconu de la Thea’s Tree se destăinuie ”Revistei Atelierul”

Distribuie articolul:
Share

Diana Diaconu a lăsat ideile să curgă și a început să elaboreze cu răbdare, obiecte din lemn care pot înfrumuseța o casă. Poți începe ziua cu un mesaj cald  care să-ți amintească de micile bucurii zilnice sau poți să îți decorezi spațiul de lucru cu un mic citat pe o bucată de lemn, pictată frumos. Brandul său personal este theastree, forme de energie desenate, cântate, recitate, ilustrate, poezie și murale așa cum se prezintă ea pe pagina de Instagram.

Un hobby care a avut nevoie de intenție, materiale, bun gust și plăcerea de a reda printr-un obiect bucuria de a trăi. Apoi Diana nu s-a oprit aici, ci a trecut la picturi pe dimensiuni mari, murale și s-a autodepășit pictând pe un perete de 40 metri împreună cu artiștii de la Zidart, în Bacău, un oraș plin de creatori care se desfășoară în diferite moduri.

  1. Cine este artistul Diana Diaconu? Ce l-a format ca și artist? Unde dorește să ajungă?

Cu arta sunt prietenă de-o viață. Creez de când mă știu sub orice formă îmi este pe moment la îndemână, dar cel mai des prin desen, muzică sau poezie. Deși nu mă simt la început de drum, creațiile mele au ieșit de curând din cochilie. Primele experiențe în care mi-am făcut curaj să mă expun, timidă cum mă știu, au fost urmate de reacții la care nu visam, ceea ce m-a făcut să-mi ascult în continuare focul interior și să fac munca sufletului. Până m-am convins că ceea ce creez merită scos în lumină, a fost drum lung, multă șlefuire de sine și în final, o chestiune de hotărâre și de alegere. Am zis gata cu pălăvrăgeala interioară, scoate totul la iveală. De asta îi încurajez pe cei ce au cântece necântate, desene nedesenate, dansuri nedansate, roluri nejucate, versuri nerecitate ce pulsează în interiorul lor, să-și liniștească mintea, să-și deschidă petalele și să creeze din inimă. Mereu vor apărea fel și fel de emoții atunci când venim în fața lumii cu o parte atât de profundă din noi, dar cred că ne suntem datori să o facem. Am mai încercat să mă abat de la acest drum, dar mi-am dat seama că ochii îmi sclipesc cel mai tare și inima îmi bate cel mai frumos atunci când mă joc de-a arta. Altă cale nu-i. Și așa, ușor ușor a răsărit din mine această artistă diafană, căreia trebuie să recunosc că îi sunt fană.

  1. Cum s-au creat şi dezvoltat ideile din minunata ta lume colorată?

De cele mai multe ori, ideea unei creații noi apare atunci când sunt în natură, când sunt atentă la tot ceea ce e în jurul meu, dar într-un mod relaxat. E ca o șoaptă misterioasă venită dintr-o lume nevăzută, ceva ce se zbate să iasă la iveală. Atunci când vine, e clar că trebuie să-i spun povestea. Încerc să reproduc cât mai fidel ceea ce-mi transmite, mă pun într-un loc liniștit acasă sau, și mai bine, sub un copac cu materialele de lucru și mă las purtată de val.

  1. Cum ai caracteriza creațiile tale?

Uneori, îmi privesc creațiile detașat, ca și cum n-aș fi eu cea care le-a scos în lume. Desenele mi se par desprinse din cărțile de povești pentru copii și vin de cele mai multe ori însoțite de un text sau câteva versuri ce caută să inspire privitorul și să îl cufunde în acea parte nevăzută a lumii la care cu toții ar trebui să ciulim mai des urechile. Îmi place să spun că aceste creații se nasc în spațiul dintre vis și realitate sau în timpul dintre două respirații. Mesajul meu e menit să le reamintească oamenilor despre desăvârșita simplitate a vieții și să planteze semințe ce invită la contemplare și deschidere.

  1. Un exerciţiu de imaginaţie: Cum ar arăta viaţa ta acum dacă nu ai fi ales să urmezi calea artistică/dacă nu ai fi activat într-un domeniu creativ?

Îmi place exercițiul! Îmi doresc de mult timp să dublez vocile personajelor din desene animate și mă imaginez des făcând asta, ba chiar fac dialoguri prin casă pe diferite voci. Există și aici o nuanță creativă, dar probabil aș implica o doză de creativitate și dacă aș fi medic, deși n-ar fi indicat. Am mai ținut ateliere într-o grădiniță în trecut și îmi place mult să fiu în preajma copiilor, deci cred că și asta ar fi o alternativă. În general, cred că dacă n-aș fi mers pe calea artistică, aș fi înotat împotriva propriului flux și aș fi fost neîmplinită.

  1. Crezi că artiştii ar trebui să aibă un mentor sau un îndrumător? Ai artişti pe care îi urmăreşti, care sunt buni de urmat ca model?

Cred că e liniștitor să fii martor la succesul altor artiști, să vezi că se poate, că ceea ce creezi merită expus. Dacă rezonezi cu un anumit artist, probabil cauți să transmiți un mesaj asemănător și e minunat să ai îndrumare din punctul ăsta de vedere. Important e să-ți găsești propria voce, propriul stil.

  1. Ce ne poţi spune despre proiectele la care lucrezi acum? Ce a însemnat pentru tine ca artist colaborarea cu Zidart?

Am multe idei și proiecte începute și neterminate, dar momentan lucrez la doi pereți dintr-un apartament. La pictat pereți am mai ajutat în trecut, dar anul ăsta Zidart mi-a oferit oportunitatea de a face primul meu mural pe un bloc cu 4 etaje din Bacău. A fost cu emoții, cu depășire a limitelor, cu asumare și evoluție. Am desenat în timp ce eram privită încontinuu de trecători, ceea ce pentru copila timidă din mine a fost o reală provocare, dar nu mi-a displăcut o clipă, pentru că știam că mi se îndeplinea un vis, acela de a-mi expune cu adevărat creația și de a-mi transmite mesajul mai departe, așa că teama s-a împletit frumos cu încrederea și curajul.

Îi admir din tot sufletul pe cei ce organizează în fiecare an Zidart pentru comunitatea din Bacău, un oraș plin de artiști, dar căruia îi lipsea arta. Mă bucur că au în plan să țină acest festival în picioare și să facă minuni în continuare.

  1.  Cum vezi statusul industriilor creative în România? Care sunt punctele forte, punctele slabe din perspectiva ta?

Cred că ne aflăm într-un punct în care artiștii și artizanii români înfloresc. Începe să se vadă din ce în ce mai mult valoarea lucrurilor făcute din suflet, infuzate cu emoție și har. Totuși, sunt multe talente încă ascunse, artiști ce folosesc tehnici tradiționale vechi ce merită păstrate și promovate.

  1. Cum arată clientul/cumpărătorul/admiratorul ideal pentru ilustrațiile/creațiile tale artistice?

Ceea ce creez e dedicat oricui e dispus să se oprească o secundă din rutina asta impusă, să aterizeze profund în sine însuși și să privească de acolo viața, lumea înconjurătoare.

9. Ce sfaturi oferiţi unui creator care vrea să îşi înceapă activitatea în domeniul creativ?

Mulți artiști la început de drum se confruntă cu teama că nu sunt destul de buni, că arta lor nu e destul de impresionantă pentru a fi expusă. Arta nu trebuie să fie impresionantă, ea trebuie să spună o poveste, să transmită un mesaj care să spargă zidurile astea pe care le-am ridicat în jurul nostru și să deschidă mintea. Pe cei ce încă își țin darul ascuns, îi sfătuiesc să nu se compare cu alți artiști cu experiență. Să-și facă un portofoliu virtual și să posteze acolo tot ce fac, poate la început doar pentru ei, apoi pentru cei apropiați și apoi pentru întreaga lume. Și le-aș mai spune să aibă încredere în ei, în procesul de evoluție care vine în valuri și dacă arta e ceva ce se simte că vine din suflet, să n-o lase într-o cutie aruncată într-un colț, să nu renunțe la ea.

10. Cum se face trecerea de la hobby la afacere în mediul creativ din punctul tău de vedere?

Când creativitatea dă pe afară și n-o poți folosi în jobul pe care îl ai, e clar că trebuie să faci o mișcare în sensul ăsta. E dificil și înfricoșător la început, pentru că nu ai nicio siguranță că arta ta se va vinde, de aceea e nevoie să nu te aștepți la cine știe ce profit în primii doi ani. E posibil să dai lovitura din prima sau să ajungi puțin mai greu la oameni. Promovarea e super importantă, de asta spun mereu că e ca un al doilea job pe lângă cel în care creezi produsul în sine. Trebuie să te documentezi și să vezi cum să jonglezi cât mai eficient metodele de promovare pe rețelele de socializare, dar să nu te descurajezi dacă nu ai rezultate imediate. Nici eu nu stăpânesc această parte, încă învăț. Probabil că primele vânzări vor fi făcute de prieteni și familie, ceea ce e foarte drăguț. Apoi, când apare primul client necunoscut, e un sentiment aparte. E o călătorie, una minunată dacă faci ceea ce-ți place. Îi felicit și le doresc mult succes celor ce se hotărăsc să facă acest pas.

Imagini din arhiva personală a Dianei Diaconu.

Comentarii

Când nu lucrez, visez, călătoresc sau citesc, mă bucur de soare, sunt o ființă solară, născută primăvara, iubitoare de viață și cărți. De-a lungul vieții am schimbat meserii, țări, limbi, culturi, continente, dar profesiunea de credință a fost dragostea: de carte, de familie, de creație. Am lucrat cu copiii și de la ei am învățat iubirea necondiționată, am stat în natură și ea mi-a insuflat grija pentru cei apropiați, am schimbat orașe și de aici am aflat că tot ceea ce faci trebuie făcut cu rost, am avut suișuri și coborâșuri și acestea m-au făcut mai înțeleaptă și mai răbdătoare. Admir tot ceea ce lumea creează și aduce din profunzimile personale la suprafață, fiecare om este unic, irepetabil și poate lăsa ceva la fel în urma sa.

ARTICOL RECOMANDAT

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Share